Teatre şi săli de cultură

         Activitatea cultural-artistică reprezintă expresia spiritualităţii şi a nevoii de frumos a giurgiuvenilor. Ea este susţinută de câteva aşezăminte de tradiţie, a căror faimă depăşeşte nu doar graniţele judeţului, ci şi pe ale ţării.         

         Dintre acestea amintim: Teatrul „Tudor Vianu”, Ateneul „Nicolae Bălănescu”, Centrul Cultural Local „Ion Vinea”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Şcoala de Muzică şi Arte Plastice „Victor Karpis”, Palatul Copiilor.

Teatrul Tudor Vianu

În 1966, actuala clădire a teatrului a fost inaugurată sub denumirea "Casa de Cultură". Au urmat câţiva ani de emulaţie culturală, susţinută de cele mai importante colective bucureştene: Teatrul de Revistă, Teatrul de Operetă, Opera Română, Filarmonica, Teatrul Naţional, Teatrul Bulandra, Teatrul Nottara etc. Sala mare, cu 480 de locuri, devenea neîncăpătoare, în timp ce sala mică adăpostea biblioteca orăşenească, mutată dintr-un spaţiu insalubru de pe Strada Gării.

În 1981, după înfiinţarea judeţului Giurgiu, teatrul bucureştean "Ion Vasilescu" este transferat aici, actori cunoscuţi precum Hamdi Cerchez, Lucia Burcovschi, Stelian Cremenciuc sau Constantin Răşchitor devenind navetişti la Giurgiu. Lor li se alătură curând Mircea Creţu şi soţia sa, Anca Alecsandra, apoi Toma Vasile, un alt giurgiuvean sadea care face pasul de la Teatrul "Mundi" spre casă.

Sub directoratul lui Mircea Creţu, instituţia îşi schimbă numele în 1993, devenind Teatrul "Valah" şi începe să organizeze anual "Festivalul internaţional al teatrelor din oraşele dunărene", eveniment ajuns la ediţia a XV-a. Astfel, în prima parte a fiecărei stagiuni, pe scena "Valahului" au urcat trupe remarcabile precum Teatrul "Slavija" din Belgrad, Teatrul "Sava Ognianov" din Ruse, Teatrul "Sava Dobroplodnie" din Silistra, Teatrul "Neline" din Bratislava, Teatrul "Bartok" din Dunaujvaros, iar din ţară Teatrul bucureştean "Masca", Teatrul "Maria Filotti" din Brăila, Teatrul Dramatic "Fani Tardini" din Galaţi.

Începutul anului 2009 a adus o transformare notabilă - preschimbarea statutului instituţiei dintr-una de repertoriu într-una de proiect, schimbare chemată să răspundă unor legităţi specifice pieţei. În ciuda dificultăţilor financiare majore şi a noului tip de abordare a actului artistic, deschiderea stagiunii 2010-2011 a marcat un punct de cotitură în viaţa teatrului giurgiuvean, datorată în cea mai mare măsură viziunii noului manager general, dramaturgul şi publicistul Mircea M. Ionescu. Repertoriul diversificat, orientarea spre dramaturgia românească şi începerea colaborării cu personalităţi de marcă ale scenei naţionale şi cu regizori consacraţi pe plan internaţional au oferit un plus de valoare şi de atractivitate, publicul spectator giurgiuvean redescoperindu-şi plăcerea de a veni la teatru.