Cauta
1. Valoare proiecte aprobate pentru finanțare din fonduri U.E. ≈32 mil. € : Acostare ambarcațiuni ușoare – 8 mil. €; Port trimodal – 15 mil. €; Eficientizare energetică 6 blocuri cart. Policlinică – 0,6 mil. €; Procese optimizare în PMG – 0,1 mil. €; Servicii transparență către cetățeni – 0,1 mil. €; TEN-T – 8 mil. €; Cetatea Giurgiu – 1 mil. €; 2. Valoare investiții începute în Giurgiu cu fonduri U.E. ≈ 19 mil. €:Acostare ambarcațiuni ușoare - 3,3 mil. € ; Port trimodal – 15 mil. €; Reabilitare 6 blocuri cart. Policlinică – 0,6 mil. €; 3. Valoare proiecte în evaluare ≈7,5 mil. €: 8 clădiri școlare – 4,2 mil. €; 3 ansambluri blocuri (30 blocuri) – 3,4 mil.€; 4. Valoare proiecte în pregătire ≈ 30 mil. €: POR 4 – 25 mil.€; Iluminat public – 5 mil €

 

 

ISTORICUL BISERICII „BUNA VESTIRE” DIN GIURGIU

 

 

          În luna martie a anului 1863, comunitatea grecească din oraşul Giurgiu, care număra peste 200 de familii, a adresat o cerere Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice pentru autorizarea construirii unei biserici proprii. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aproba la data de 29 aprilie 1863 ridicarea bisericii pe terenul şi pe cheltuiala comunităţii, fiind de acord ca serviciile religioase să fie oficiate în limba greaca de către preoţi aduşi din Grecia.

          Lucrările la zidirea bisericii au început la data de 6 august 1863, la Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, prin punerea pietrei de temelie, echipa de constructori fiind condusă de către meşterul Constantin Andreiu. Aceste lucrări au fost finalizate în anul 1865, când la data de 12 decembrie, biserica a fost sfinţită cu hramul principal Buna Vestire şi cu hramul secundar Sfântul Spiridon.

          Biserica a fost pictată de marele pictor Gheorghe Tătărescu, acesta în anul 1864 termina pictarea tâmplei (a iconastasului) în stil renascentist, iar în 1867 termină pictura murală în tehnica ulei, procedeu revoluţionar la acea vreme în România.

          Cei mai importanţi ctitori au fost: Prinţul Alexandru Ipsilante, care a donat 500 de galbeni şi Menelaos Negroponte din Brăila, care a donat  200 de galbeni, urmaţi de fruntaşii comunităţii elene din Giurgiu.

          Din anul 1865, când biserica a fost sfinţită şi până în anul 1938, când a trecut la Domnul ultimul preot grec, Dimitrie Mitzos, slujbele au fost săvârşite în limba greacă, de preoţi veniţi din Grecia. După anul 1938, timp de 16 ani, Sfânta Liturghie a fost oficiată sporadic de către diverşi preoţi români. Situaţia de provizorat se încheie la data de 14 septembrie 1954, când venerabilul preot Ştefan Burilescu, la solicitarea Epitropiei Bisericii Buna Vestire, acceptă să slujească permanent. De acum slujbele oficiindu-se numai în limba română. Preotului Ştefan Burilescu i-a succedat vrednicul Pr. Irimia Decu. În timpul păstoririi acestuia din urmă se restaurează pictura bisericii, sfântul locaş fiind sfinţit în anul 1968.

          Biserica Buna Vestire, în urma cererii Epitropiei Greceşti, adresate vrednicului de Pomenire Părinte Patriarh Justinian, a trecut sub jurisdicţia Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, începând cu data de 1 aprilie 1967.

Începând cu data de 1 octombrie 1980, Preotului Irimia Decu i-a succedat la slujire Pr. Manicatide Lucian. În timpul păstoririi acestuia s-au executat ample lucrări de restaurare, în urma cărora biserica a fost reconstruită aproape în întregime şi consolidată. De asemenea, s-au restaurat picturile lui Gheorghe Tătărescu de pe plafoane, iar pe zidurile reconstruite s-au realizat picturi noi, în maniera picturilor lui Tătărescu, cu scopul de a forma un tot unitar cu vechile picturi. Aceste lucrări au fost realizate de o echipă coordonată de pictorul restaurator Prof. Univ. Sava Nicolae. Întrucât şi catapeteasma se afla într-o stare avansată de degradare, aceasta a fost restaurată de o echipă condusă de Prof. Univ. Handrea Dorin.  De asemenea, lucrările au continuat, cu refacerea pardoselii şi dotarea bisericii cu mobilier bisericesc nou.

          Astăzi preoţii slujitori continuă lucrarea pastorală, culturală şi social filantropică lăsată moştenire de vrednicii predecesori.

 

Actualizat in - 04.12.2012, la ora 11:18; de catre: prim_giurgiu