ISTORICUL BISERICII „SFÂNTUL  MARE MUCENIC GHEORGHE”

DIN MUNICIPIUL GIURGIU

Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe” este aşezată în partea de sud a oraşului Giurgiu,  în piaţa Sf. Gheorghe şi după cum se menţionează într-o inscripţie  de pe peretele interior al bisericii, a fost construită în 1838 prin contribuţia credincioşilor din această parte a oraşului. A fost terminată şi sfinţită la 23 aprilie 1841 când i s-a dat hramul ,, Sf. Mare Mucenic Gheorghe ”, după cum reiese dintr-o însemnare existentă pe un evangheliar din 1843 şi după cum se arată şi din pisania de la Proscomidiar .

La început biserica a fost în formă de corabie, iar între anii 1936 -1937 a fost restaurată, adăugându-i-se cele două abside, devenind în formă de cruce. De asemenea, i se mai restaurează şi pictura de pictorul Padină. Aceste lucrări s-au făcut din contribuţia credincioşilor şi prin osteneala Pr. Mihalache Cristea .

Biserica are cafas ce se sprijină pe doi pilaştri de piatră, de formă rotudă. Pronaosul este despărţit de naos ca şi naosul de altar de patru stâlpi încadraţi în zid .

Privitor la decoraţiunile arhitecturale exterioare subliniem că biserica este înconjurată de jur împrejur sub streaşină de un brâu de cărămidă în colţuri .

În anul 1959 În timpul vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Justinian pictura a fost spălată şi refăcută prin anumite locuri  de pictorul Firmilian Ciobanu  prin contribuţia preoţilor Eremia Iliescu , Eftimie Dumitru şi Răzvan Ion .

Între anii 1979 şi 1980 pictura a fost restaurată de pictorul Costiurin Gheorghe şi s-a reparat exteriorul sub îngrijirea Pr. Burcea Niţă şi Daia Tudor.

În anul 1992 se introduce încălzire termică de aceasta ocupându-se Pr. Nicuşor Puflea .

Începând cu anul 1993 Biserica Sf. Gheorghe devine patroana spirituală a oraşului Giurgiu la sărbătoarea hramului participând însuşi vrednicul de pomenire Părinte Patriarh Teoctist, alături de un sobor de arhierei din ţară şi de peste hotare.

În urma cutremurului din 1990 biserica a suferit numeroase deteriorări la nivelul zidurilor, ceea ce a determinat efectuarea unor expertize de urgenţă. În urma acestor expertize şi sub directa îndrumare a Pr. Nicuşor Puflea, în anul 1994 s-au demarat lucrări ample de consolidare, zidire, subzidire, centuri de siguranţă tiranţi şi adăugarea unui pridvor.

Lucrările de consolidare exterioară s-au finalizat în anul 2000 când au luat sfârşit şi lucrările de acoperire în totalitate cu tablă atât a bisericii cât şi a celor două corpuri de case .

Tot atunci a fost instalată  în partea de răsărit a bisericii o troiţă adusă din Maramureş (Bârsana) a cărei valoare materială a fost suportată de câţiva enoriaşi şi a fost săpată o fântână .

În primăvara anului 2001 pe cele două turle ale bisericii au fost montate două cruci din fibră de sticlă realizate de o echipă de oameni cu dragoste de cele sfinte .

Pe peretele din partea de vest a bisericii a fost aplicat un mozaic care îl reprezintă pe Sf. Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul sfântului locaş şi al întregului oraş.

În anul 2002 s-au demarat lucrările de decopertare a pereţilor interiori, s-au refăcut tencuielile interioare şi au fost pregătiţi pereţii pentru a se începe pictura în tehnica frescă. Lucrările de pictură s-au finalizat în anul 2005 şi au fost realizate de către Pictorul  Prof. Achiţenie Ion cu echipa sa, cu această ocazie, fiind restaurată şi catapeteasma.

Concomitent s-a construit un altar de vară şi o hotă pentru lumânări. Pe peretele hotei se pot observa trei scene lucrate în mozaic „Dumnezeu Cel vechi de zile” , „Dreptul Judecător” şi „Pogorârea la iad a Mântuitorului Iisus Hristos”.

În anul 2005 Biserica a fost resfiinţită de către Mitropolitul Neofit de Ruse (Bulgaria), Preasfinţitul Părinte Sebastian, delegatul vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Teoctist şi Înalt Prea Sfinţitul Părinte Laurenţiu Streza, pe atunci Episcopul Caransebeşului şi un ales sobor de preoţi .

În anul 2006 a fost restaurat mobilierul din biserică, strănile şi jilţurile arhiereşti iar în anul 2007 s-au refăcut cercevelele şi s-au montat vitralii la fiecare geam. În anul 2011 a fost pusă piatra de temelie pentru o capelă mortuară care în prezent este la stadiul de turnare a centurilor. Totodată, în viitor apropiat se vor pune bazele unui centru social cultural care va fi ridicat în proximitatea sfântului locaş.

Toate acestea s-au realizat datorită sprijinului nemijlocit al unor oameni de bună credinţă şi a eforturilor depuse de preotul paroh Nicuşor Puflea şi a preoţilor slujitori: Cristea Gabriel Lori şi Constantin Cristian Marius.